Oasele acoperite de carne, crude constitue principala sursă de hrană a dietei BARF a animalelor noastre. Tocmai lipsa acestui aliment, ca parte principală a dietei, este cea care compromite cel mai mult sănătatea animalelor de companie moderne.Din punct de vedere pur nutrițional, OC-urile crude asigură majoritatea necesităților energetice de apă, proteine, grăsimi, minerale și vitamine, împreună cu enzime, antioxidanți și alți nutrienți anti-îmbătrânire. În prospectivă, OC-urile sunt acele alimente care ar putea fi considerate, din punct de vedere nutrițional, aproape adecvate (adica „complete și echilibrate").
Situația ideală ar fi să căutăm carne și oase de la animale crescute într-un mod natural. Cu toate acestea, dacă acest lucru nu este posibil, este important să înțelegem că o dietă ce conține oase proaspete crude, provenind dintr-o sursă fiabilă, dar nu tocmai organică, va da întotdeauna rezultate mult superioare celor ale unei diete bazate pe cereale gătite. În plus, OC joacă un rol important în menținerea sănătății sistemului imunitar, a gurii, a dinților și gingiilor animalului nostru. De asemenea, acestea oferă beneficii fizice și psihologice unice, care nu pot fi obținute din nicio altă sursă.NIVELUL PROTEIC DIN OC
Din punctul de vedere modern al nutriției, atunci când evaluăm un aliment ca sursă de proteine, acesta trebuie să ofere un nivel adecvat, precum și un echilibru corect de aminoacizi esențiali și trebuie să permită o digestibilitate / disponibilitate optimă.Proteinele derivate din OC sunt superioare, în toate sensurile, celor care se găsesc în hrana industriala animalelor de companie. Nu sunt deteriorate de catre căldură (preparate termic), sunt ușor de digerat, nu sunt derivate din obținerea produselor de origine animală, cereale și leguminoase și conțin mulți aminoacizi esențiali echilibrați. Practic, proteinele din OC au o valoare biologică ridicată și promovează în mod activ sănătatea.
Problemele care apar atunci când alimentele conțin proteine de calitate scăzută includ capacitatea slabă de a crește sau de a se reproduce, anemie, blana opaca, mușchi subțiri și slabi, un sistem imunitar ineficient, oase și articulații slab formate. Cu alte cuvinte, atunci când o dietă conține proteine de calitate slabă (cum ar fi furajele procesate), orice parte anatomică a câinelui sau a pisicii noastre poate fi slab formată și să funcționeze ineficient.NIVELUL DE MINERALE DIN OC
Organismul animalului nostru este conceput pentru a utiliza OC-uri ca sursă principală de minerale. Ei fac acest lucru de milioane de ani și acesta este un alt motiv pentru care oasele sunt hrana de bază perfectă pentru animalele noastre; oferă minerale, cum ar fi calciu și fosfor, în cantități echilibrate și într-un mod unic și de neînlocuit.Pe lângă aceste minerale, care sunt cele mai importante, există multe altele precum zinc, mangan, iod, seleniu, crom, fier; fiecare dintre ele fiind importante, atât pentru câini, cât și pentru pisici.
NIVELUL DE GRASIMI DIN OC
Grăsimile sunt o parte esențială și adecvată din punct de vedere biologic a unei diete sănătoase. Într-adevăr, în dieta evolutivă contitue principala sursă de energie.Acizii grași, împreună cu proteinele, fac parte din fiecare membrană celulară și participă la majoritatea funcțiilor organismului. Nu poți trăi cu o dietă fără grăsimi iar o viață sănătoasă depinde de grăsimi sănătoase.
Strămoșii animalelor noastre au obținut grăsimi sănătoase, crude și neprelucrate din oase, carne, organe, ochi, creier, coloane vertebrale, testicule, glandele suprarenale de mamifere, păsări, reptile, pești și insecte, precum și din materialul vegetal brut, mărunțit, găsit în intestinele prăzii lor.Cu toate acestea, deoarece majoritatea animalelor de fermă moderne nu sunt hrănite cu dieta lor evolutivă (în special cele îngrășate cu cereale), profilurile lor de acizi grași nu vor fi optime pentru sănătatea animalelor noastre. Din acest motiv, este adesea necesar să se completeze dieta BARF cu grăsimi și uleiuri adecvate din punct de vedere biologic.
De regulă, pisicile au o nevoie mai mare de grăsime decât câinii și necesită aproape exclusiv grăsime animală. În general, câinii pot folosi atât grăsimi animale, cât și vegetale, deși unele rase de câini și / sau unii câini au nevoie în principal de grăsime animală.La evaluarea cantității de OC care trebuie administrată animalelor noastre, trebuie avut în vedere faptul că oasele sunt bogate în grăsimi. Dacă animalul dvs. este supraponderal, trebuie să scadem evident grăsimea din dieta, aceasta însemnand mai puțin os, în timp ce animalul dvs. este subponderal, este posibil să aveți nevoie de mai mult aport de grăsime. Oasele pot ajuta la această problemă.
Animalele active au o nevoie mai mare de grăsime decât cele sedentare. O dietă bogată în grăsimi ( acest lucru ar putea indica mai multe oase) este, de asemenea, necesară în zonele sau in lunile mai reci.
CUM VOM ADMINISTRA OASELE?
Cum am subliniat si anterior se vor da crude si bine acoperite de carne, deci nu goale; de exemplu macelarul va daruieste un kg de osisoare de pui, NU acestea nu sunt oasele potrivite, nu vor fi administrate. Iarasi, macelarul va daruieste o coasta de vita cu putina carne pe ea, NU nu reprezinta un os cu carne (OC) deci nu va fi administrat. Pentru un caine care nu a mai avut un astfel de regim se va incepe cu oase mai moi provenite din pasari de talie mica cum ar fi prepelita, porumbita, pui, rata, bibilica, dupa care putem da iepure, curcan (*doar gatul, celelalte oase ale curcanului pot fi periculoase datorii structurii acestora de tip fagure ce tind sa se aschieze cu usurinta), miel sugar, miel un pic mai matur (nu ongloane), caprioara (nu ongloane). Prepelita e perfecta pentru pui si pentru caini de talie mica, incepatori in barf. In schimb, un caine de talie mai mare poate incepe fara grija cu pui ,rata ,bibilica sau iepure. .Abia dupa, curcan, miel si treptat caprioara. Lista se opreste aici deoarece celelalte animale mai mari precum bovinele si cabalinele au oasele foarte tari ,daunatoare dentitiei cainelui si digestiei, deci exclus sa le folosim ca si oase acoperite de carne. Sa consideram ca o bovina adulta cantareste 500kg, prin urmare oasele acesteia sunt foarte mari cu o duritate proportionala. Se poate ca un caine barfist de multa vreme sa digere bine coastele de capra sau de vitel tanar spre ex., dar subliniez barfisti experti, cu stapani de asemenea experti in a evalua situatia. De la curcan se da doar gatul,de ce...am specificat mai sus(*). De la animalele mai mari decat mielul sugar nu se dau membrele intrucat sunt oase de sustinere, prin urmare mari si dure. Coastele de miel, caprioara, capra nu se dau niciodata singulare, intotdeauna 3 sau 4 unite. Subliniez faptul ca nici un os nu se va da gatit, indiferent cum (in abur, fiert, prajit); modificate termic ele isi vor pierde din elasticitate (colagenul dispare), deci vor deveni periculoase, usor de aschiat. Daca doriti sa dati un pui intreg, un iepure intreg sau o prepelita, bibilica intreaga, se va lua in considera ca prada intreaga, careia, la alegere ii puteti adauga legume.RECAPITULAM: Daca doriti sa incepeti alimentatia barf, faceti-o cu oase cu carne de la animale mici. A da un gat de curcan sau un cap de miel nu e modul corect de a procede, o veti face ulterior cand cainele d-voastra va digera perfect oasele de prepelita, pui, rata, iepure.
Daca, cainele d-voatra are tendinta de a inghiti hrana asta nu inseamna ca o va si face cu o aripa intreaga de pui. E usor ca aripa taiata sa fie inghitita, dar e mai dificil cu 2 aripi unite de spate; cainele va fi nevoit sa mestece. Poate fi ajutat tinandu-i bucata de un capat, dar acest lucru duce la cresterea posesivitatii cainelui,ceea ce il va face sa manance si mai in graba. Acelasi lucru se intampla si daca il observati prea indeaproape, sau daca ii ordonati sa manance incet.
