Inflamatia intestinului este denumita generic enterita, adica inflamatia intestinului subtire. Se poate clasifica in duodenita, jejunita si ileita. Inflamatiile intestinului gros sunt denumite dupa segmentul afectat, respectiv tiflita ( inflamatia cecumului), colita ( inflamatia colonului), rectita ( inflamatia rectului), proctita ( inflamatia rectului terminal si a anusului), anita ( inflamatia anusului).In functie de evoluție enteritele ele pot fi:
1.ACUTE
* inflamatia catarala - sunt inflamatii specifice in numeroase boli infectioase, parazitare sau toxice. In boala Carre (jigodie) , in forma digestiva, se intalneste gastroenterita catarala sau hemoragica. Evoluta unei enterite catarale depinde de tipul si durata de actiune a agentului patogen; vindecarea este rapida.
* enterita atrofica - prototipul enteritei atrofice acute este enterita determinata de coronavirusuri sau rotavirusuri.
* inflamatia necrotica - sunt dominate de necroza mucoasei intestinale. Afecteaza mucoasa, submucoasa, uneori musculatura si seroasa, tinzand sa perforeze pereetele intestinal.
* inflamatii hemoragice si hemoragico-necrotice - in acest tip de inflamatii predomina hemoragia, atat spre lumenul intestinal cat si in structura peretelui intestinal. Peretele afectat are culoarea rosie negricioasa. Moartea se produce din cauza anemiei, deshidratarii sau socului toxic.
* inflamații gangrenoase- enfizematoase - inflamația gangrenoasa este dominata de nevroza și hemoragie grava, extinsa la întregul perete intestinal cu sau fără formare evidenta de gaze de fermentație.
* inflamații fibrinoase simple - se caracterizează prin apariția exudatului fibrinos la suprafață mucoasei, fără alterare majora a epiteliului
* inflamații difteroide - reprezinta urmarea inflamațiilor nevrotice sau hemoragic-nevrotice. Suprafața interna este necrozata și acoperita cu mase aderente de fibrina. Culoarea fibrinei este alba, gălbuie sau cenușie, cand nu este amestecata cu sânge, sau este roșie negricioasa când leziunea are caracter hemoragic.
* inflamații purulente - este o inflamație rara care se asociază cu alte tipuri de inflamație. Apariția inflamației purulente este de obicei rezultatul metastazarii inflamației din cavitatea bucala sau de la nivelul aparatului respirator, ca urmare a deglutirii unei cantități mari de germeni.
ENTERITA CATARALO-HEMORAGICA, CAINE, BOALA CARRE
2. CRONICE
* inflamații granulomatoase - se caracterizează prin proliferarea macrofagica în corionul mucoasei, uneori și în celelalte straturi ale intestinului subtire
* inflamații infiltrative - cauzele acestor inflamații includ parazitoze, reactii imune cronice și inflamații idiopatica (necunoscute).
COLITA ( inflamatia intestinului gros/ colon)
Poate fi :
1. ACUTA - inflamația acuta a colonului constituie o afecțiune semnalata mai ales la câinii tineri. Principalele motive care impun solicitarea consultației sunt reprezentate de apariția brusca a diaree pe fondul inapetentei și a reducerii vioiciunii animalului. Elementele caracteristice sunt remarcate în momentul defecarii. Actul este însoțit de tenesme (senzația de a defecta fără rezultat), păstrarea îndelungată sau adoptarea repetata a poziției caracteristice și expulzarea unei cantități reduse de fecale cu aspect mucoid, conținând eventual strii de sânge. Frecventa acestor manifestări este crescuta fiind posibile 8-10 descărcări diareice pe zi. Examenul coproparazitologic poate preciza uneori cauza primara a colite acute.
Cauzele pot fi infecțiile bacteriene, intolerantele alimentare, infestatiile parazitare.
2.CRONICA - colita cronica se încadrează în așa-numita boala intestinală inflamatorie ( IBD). Colita cronica afectează câinii și pisicile indiferent de vârstă și sex, existând însă o predispoziție a raselor Boxer și Ciobănescul German, iar la pisici par a fi mai predispuse cele de rasă pura. Din punct de vedere clinic, colita cronica face parte din categoria bolilor inflamatorii idiopatice ( IIBD), a căror cauza nu se cunoaște. Medicina veterinara clasica asa ne-o prezintă, însă că în orice domeniu exista o a doua "echipa" ( medicina alternativa/ holistică și homeopatia)
Medicina alternativa susține ca aproape întotdeauna inflamatiile sunt cauzate de obiceiurile avute și derivă dintr-o colonizare eronata a intestinului (disbioză) datorită consumului de medicamente și / sau unei diete biologice inadecvate. Conceptul de floră bacteriană definește toate microorganismele care se găsesc pe mucoasa din tractul digestiv. Acestea aparțin bacteriilor și ciupercilor. Numărul acestor microorganisme depășește cu mult numărul de celule care alcătuiesc întregul organism (de până la zece ori mai mult). Greutatea totală a acestor colonizatori intestinali la om poate fi de până la 1 kg. Prin urmare, trăim într-o coexistență care funcționează bine cu o serie de microorganisme. Cu toate acestea, această coexistență poate fi perturbată sensibil, precum și colonizarea, hipocolonizarea și hipercolonizarea eronată, atât în intestinul gros, cât și în intestinul subțire sau în ambele simultan. Poate avea o puternică formare de ioni de gaz cu crampe, gâlgâituri în burtă și diaree.Diareea declanșată de o dietă greșită se datorează în principal componentelor alimentare care nu sunt defalcate suficient - lipsa activității enzimatice (proteine și lipide) în intestinul subțire - sau se solicita prea mult întreaga capacitate digestivă. În acest fel, componentele alimentare nedigerate ajung în intestinul gros și provoacă o fermentare anormală. Aici se creează cantități mari de amoniac, pentru o lungă perioadă de timp și pe lângă tulburările digestive duc și la afectarea ficatului. Fermentațiile incorecte se manifestă prin flatulență care miroase a putrezit, ceea ce face foarte neplăcut să te afli în preajma unui astfel de miros. Diareea cronică nu este o bagatelă și nu trebuie subestimată, mai ales în ceea ce privește acțiunea lor asupra altor organe.
Pe scurt, se poate spune că baza pentru diareea cronica este adesea întâlnită inca de când sunt pui. O alimentație incorecta a mamei poate dauna viata puilor pe viață. Proprietarii de câini spun adesea că, din moment ce și-au luat animalul de companie, deci deja de la vârsta de 8 sau 10 săptămâni, au trebuit să lupte întotdeauna cu diareea. Prin urmare, puii de pisici și câini ar trebui să fie obișnuiți cu carnea crudă inca din momentul în care încep să mănânce alimente solide (de la intarcare). Care sunt cauzele colonizării incorecte în intestin?
* Dacă un animal-mamă nu poate transmite flori intestinale stabile la pui, aceste animale vor trebui probabil să se lupte cu probleme gastro-intestinale pentru viață. Poate dura multe generații înainte ca normalizarea din intestin să fie restabilită din nou. Acest punct este cu siguranță unul dintre cele mai importante și mai frecvente. Aceasta pune, de asemenea, bazele multor alergii.
* slăbiciunea pancreasului: printr-o sarcină excesivă (de exemplu, prea multe cereale în dietă), pancreasul nu mai este capabil să-și îndeplinească sarcina, adică să pregătească enzimele pentru digestie sau este capabil să le facă doar parțial. Ca urmare a acestei deficiențe, alimentele nu pot fi descompuse în mod corespunzător și atunci aveți tulburări digestive, cum ar fi flatulența și diareea.
* intoleranțe și alergii alimentare
* sensibilizat la gluten, intoleranță la lactoză
* deficit de nutrienți (ca urmare a unei diete greșite)
* paraziți
* antibiotice
* analgezice nesteroidiene (Rimadyl, Metacam)
* inhibitori ai pompei de protoni (toate antiacide de nouă generație)
* laxative
* aditivi chimici în alimente, cum ar fi antioxidanții (BHA și BHT)
ENTERITA CATARALA
ENTERITA DIFTEROIDA, PARVOVIROZA CANINA COMPLICATA CU BACTERII
ENTERITA NECROTICA, PARVOVIROZA CANINA
ENTERITA NECROTICA PROFUNDA IN FOCARE, PRODUSA DE CORPI STRAINI, CAINE
