Aparitia si cresterea tumorilor este dependenta de numerosi factori, unii dintre acestia avand un rol determinant in declansarea procesului de cancerogeneza, in timp ce altii au numai un efect favorizant.
1. Factorii mecanici - diverse iritatii care actioneaza asupra celulelor normale, le modifica metabolismul si ritmul de multiplicare devenind mult mai rapid si dezordonat. Iritatiile cancerigene exogene mai pot fi mecanice, fizice si chimice. Traumele repetate determina distrugeri tisulare cu refaceri celulalre continue si posibilitatea devierii procesului proliferativ spre malignitate.
2. Factori fizici - radiatiile ultraviolete, radiatiile X, radiatia luminoasa sau radiatiile electromagnetice penetrante, a radiatiei corpusculare mai mult sau mai putin penetrante (razele alfa si beta) contituie iritatii fizice responsabile de aparitia anumitor forme de cancer. Se cunosc astazi un numar impresionant de substante (organice si anorganice) care printr-un proces de durata cu tesuturile vii pot declansa procesul de oncogeneza.
3. Factori biologici - efectul cancerigen al estrogenilor asupra tractusului genital si organelor anexe la femele, al unor hormoni tropi hipofizari (somatotrop, ACTH, gonadotrop) asupra glandelor endocrine sau a altor tesuturi aflate sub influenta lor.
4. Factori parazitari - unele forme tumorale au o cauza parazitara, cum ar fi: Spirocerca sp. care la caine provoaca fibrochondrosarcoame esofagiene, Opistorchis felineus si Clonorochis sinensis produce la pisica cancere ale vezicii biliare. Spirocerca lupi in esofagul si organele mediastinale ale cainelui sunt considerate cauze de proliferari cu caracter sarcomatos.
5. Factori virali - o pondere insemnata o au tumorile cu etiologie virala, cum ar fi papilomatoza cutanata a canidelor, sarcomul cu mastocite si sarcomul Sticker la caine.
6. Factori chimici - ca ''stimuli neoplazici'' in stare sa initieze, dupa perioade de latenta variabila (actiune cumulativa a stimulului), proliferarea neoplazica sunt: iritatiile cronice, din partea unor agenti chimici si fizici (compusi anorganici de arsen, crom, plumb, compusi organici, printre care hidrocarburi, alifatice si organice: fenoli, coloranti azotici). Ca agenti cancerigeni endogeni se cunosc substantele produse de organism in cadrul activitatii sale normale, dar aflate la un moment dat intr-o cantitate excesiva, sau metaboliti care apar intr- dereglare a arderilor interne.
7. Factori genetici - dependenta cancerogenezei de factorii genetici este cunoscuta, semnalandu-se numeroase situatii in care s-a constatat transmiterea cancerului la descedenti.
8. Factori alimentari - influenta alimentatiei se materializeaza prin aceea ca reducerea aportului caloric al alimentelor scade si intarzie dezvoltarea tumorilor.
9. Alti factori - varsta este un factor important in aparitia proceselor neoplazice in sensul ca incidenta crescuta se afla in limitele adultilor sau a animalelor in varsta. La tineret, formatiunile tumorale in cele mai multe cazuri au origine benigna (papilomi cutanati, papilomi mucosi) fara afectarea starii generale a animalelor. Sexul, este legata de rolul hormonilor sexuali in formarea tumorilor.
- benigne;
- maligne.
Tumorile benigne se caracterizeaza prn cresterea lenta, coeficient mitotic scazut, bine delimitate de tesuturile vecine, indepartarea lor se face cu usurinta si este urmata de vindecarea definitiva. Ablatia (indepartarea chirurgicala) tumorii nu este urmata de metastaze sau recidive, iar procesul tumoral benign nu influenteaza in sens negativ starea organismului.
Tumorile maligne au o crestere rapida, uni sau multicentrice, provoaca metastaze si recidive in urma extirparii lor. Animalul sufera un proces de intoxicatie si casectizare lenta, urmata de moarte.
Simptomele se contureaza specific in faza in care tumora are dimensiuni mari, sesizabile clinic si cand determina tulburari locale si generale.
Diferentele dintre tumorile benigne si cele maligne sunt greu de precizat macroscopic, fiind necesare examene complementare speficice.
| Tumori benigne | Tumori maligne |
| Bine diferentiate, structura histologica asemanatoare tesutului de origine. | Slab diferentiate sau nediferentiate. Structura histologica putin asemanatoare cu tesutul de origine. |
| Morfologia celulelor este asemanatoare cu cele normale. | Morfologia celulelor este mai mult sau mai putin anormala. |
| Activitatea mitotica in limite normale. | Activitate mitotica crescuta. |
| Viteza de crestere lenta. | Viteza de crestere rapida. |
| Tip de crestere expansiv, cu zona de demarcatie neta, frecvent incapsulate. | Crestere infiltrativa, invaziva, distructiva, fara zona de delimitare, intre tesutul tumoral si normal, neincapsulate. |
| Vascularizatie slab exprimata. | Vascularizatie bine exprimata. |
| Recidiveaza si nu metastazeaza niciodata. | Recidiveaza si metastazeaza. |
- faza locala;
- faza de extindere regionala, cu aparitia adenopatiilor;
- faza de generalizare a dezvoltarii de noi focare tumorale, in organism.
1. Faza locala - aceasta faza este reprezentata de dezvoltarea focarului tumoral primar in care organismul nu reactioneaza la dereglarea celulara locala.
2. Faza de extindere regionala - este faza in care se remarca aparitia in vecinatate, a tumorilor satelite. Nodulii limfatici regionali sunt modificati si au aspectul unor mase dure, cu contur neuniform, de obicei aderenti la tesuturile vecine si la piele.
3. Faza de generalizare - in aceasta faza se inregistreaza aparitia metastazelor in organism, cu localizari extrem de diferite. In general, metastazarea este o prorietate a tumorii maligne. Tumorile metastatice au intotdeauna aspectul histologic al tumorii primare. Metastazele se formeaza adesea in tesutul conjunctiv.

