Pestele a reprezentat inca din cele mai vechi timpuri o sursa importanta de hrana pentru om. Astazi, pentru animalele noastre, pestele reprezinta o delicatesa sanatoasa. Pestele intreg, cu oase si organe incluse, ofera o sursa de nutrienti valorosi si substante necesare organismului pentru a reduce riscul aparitiei unor boli.

Carnea de peste ofera un aport proteic semnificativ, vitamina D si microelemente importante organismului (fosfor, sulf, vanadiu), precum si aport de acizi grasi nesaturati (in special omega 3). Acestia reduc riscul de aparitie al bolilor cardiovasculare prin reducerea colesterolului si trigliceridelor din sange, maresc capacitatea de concentrare si intaresc sistemul imunitar, previn artrita si ajuta la buna functionare a sistemului nervos. Cele mai recente studii au demonstrat ca beneficiile acopera sfera dezvoltarii corecte a puilor nou-nascuti.
Principalele specii de pesti destinate consumului public in Romania
Exista 4 criterii unanim acceptate dupa care se pot clasifica speciile de pesti de consum si anume:
* dupa mediul din care provin - pesti dulcicoli si pesti marini, inclusiv oceanici
* dupa schelet - pesti ososi, pesti cartilaginosi si pesti cartilaginosi-ososi cum sunt cei din familia Acipenseridae, cum ar fi: morunul, cega, nisetrul, pastruga
* dupa continutul de grasime - pesti slabi cu pana la 4% grasime, pesti semigrasi cu grasime intre4-8% si pesti grasi cu peste 8% grasime
* dupa regimul de hrana - pesti rapitori/carnivore, pesti fitofagi si pesti cu alimentatie mixta.

In Romania, printre cele mai cunoscute specii de pesti sunt crapul, carasul, stiuca, salau, somnul, platica, bibanul, scrumbia de Dunare, pastravul indigen si pastravul curcubeu. Specii de hamsie, sardina, guvid, chefal, calcan, stavrid si carambula, se intalnescc in stoc limitat in Marea Neagra. In privinta pestilor oceanici, tara noastra importa si comercializeaza specii precum: macrou, hering cod, merlucius.
Caracteristici principale privind structura, compozitia, valoarea nutritionala si biologica a carnii de peste

Carnea de peste face parte din categoria carnurilor albe, avand continut nutritiv si calitati gustative deosebite. In ceea ce priveste structura, fibrele musculare sunt fine si tesutul conjunctiv interfibrilar este in cantitate foarte redusa. Grasimea are o consistenta moale si este de culoare galbuie, in proportii diverse in functie de specie si starea de ingrasare.

Carnea de peste, in ansamblu ei, are o consistenta moale si suculenta, datorata nivelului redus de colagen. Aceste caracteristici pot fi insa influentate de factori precum:
specia, durata de conservare etc.
Din punct de vedere al compozitiei chimice, carnea de peste se aseamana cu cea a celorlalte animale. Valoarea nutritiva este determinata de continutul de
proteine bogate in aminoacizi ( 18-20% reprezentand un nivel mai ridicat de proteine fata de alte specii de animale).
Lipidele variaza datorita alimentatiei, speciei, sezonului, etc. Studiile releva faptul ca in anotimpul friguros cantitatea de lipide la aceeasi specie si la aceeasi varsta, este mai mare decat in anotimpul calduros.

Contine
acizi grasi saturati, cum ar fi acidul palmitic, dar in special
acizi grasi nesaturati (omega 3 si 6) acizi care sunt decisivi pentru o inima sanatoasa, ajuta la prevenirea artritei si intaresc sistemul imunitar. La pesti
Omega3 sunt sub forma de EPA (acid eicosapentaenoic) si DHA (acid docosaesaenoic), imediat
disponibili corpului spre deosebire de alte forme de omega 3 prezente in plante, care trebuie supusi unei conversii metabolice pentru a fi asimilati.
O parte din acizii grasi nesaturati sunt implicati in definirea mirosului si aromei.

Colesterolul carnii de peste este relativ scazut.
Grasimile sunt mai putin stabile si rancezesc mai usor decat in cazul altor specii de consum, insa aceste alterari se pot reduce semnificativ printr-o metoda de conservare adecvata (congelare). Coeficientul de digestibilitate este de 97%. Acest indicator important al calitatii, poate fi influentat de catre starea de prospetime si de catre procesele de degradare (alterare/descompunere).

Procentul de glucide ca parte a substantei uscate din carnea de peste nu se reduce in aceeasi masura cu cel al altor specii post-mortem. El se mentine constant chiar si dupa recoltarea pestilor macroelemente (ca, P, K, Na, Mg), cat si de microelemente. De asemenea, pestele este o sursa importanta de
vitamine liposolubile (vitamina A, D) si vitamine din complexul B.

Pestele contine
tiaminaza, o enzima derivata din tiamina ,cunoscuta si sub denumirea de vitamina B1, si din trimetilamina, un ingredient care se leaga de fier si astfel previne aparitia anemiei.

Se recomanda administrarea pestelui in proportie de 80% din portia zilnica, o data la 10-14 zile cu pesti ce contin tiaminaza. Asta ce inseamna, ex: daca un caine mananca pe zi 600g, ar trebui sa aiba o masa de peste in cantitate de 480g circa, carora li se vor alatura legume in cantitate de 120g sau cartofi fierti in aceeasi cantitate. Sau o masa completa 100% cu pesti ce nu contin tiaminaza, o data pe saptamana. Poate fi administrat intreg, dar neaparat are nevoie de congelare inainte, minim 96 de ore, pentru a ucide eventualul parazit Anysakis (e un vierme de fapt). In cazul in care cumparati pestele deja congelat, puteti sta linistiti, pentru ca procesul este deja efectuat.
Tiaminaza. Este o enzima care descompune tiamina. Prin urmare administrarea de alimente care contin tiaminaza poate duce la o deficienta de vitamina B1, daca depasiti cantitatea recomandata. Multi pesti, atat de mare cat si de apa dulce contin aceasta enzima, dar nu chiar toti. Cu toate acestea nu este usor sa se stabileasca o lista exacta ,deoarece speciile sunt foarte multe...si nu toti suntem experti in asta. Acestia isi schimba si denumirea de la o zona la alta.
Tiamina (vit B1 sau ptiolina ) are un rol esential in activitatea multora dintre enzime. Esentiala pentru metabolism, mentine eficient sistemul nervos, muschii si inima. Este prezenta in aproape toate alimentele netratate. O dieta echilibrata ofera de obicei cantitati adecvate de tiamina.
Simptomele unui deficit de tiamina sunt: scaderea in greutate, diaree, slabiciune musculara, nevrita, anemie, tulburari
ale tractului gastro-intestinal, aparitia semnelor de paralizie cum ar fi necoordonarea, orbire, miscarile circulare ale cainelui, sensibilitatea anormala la
stimuli, hipotermie, spasme si convulsii.
In ceea ce privesc simptomele si riscul de consum excesiv, pericolul efectelor adverse este destul de redus, deoarece excesul este excretat rapid prin urina. Cu toate acestea utilizarea prelungita de doze mari pot merge in detrimentul absorbtiei altor vitamine de tip B. In cazuri rare, injectarea intravenoasa a unei doze masive de aceasta vitamina poate provoca alergii.
Pesti ce contin tiaminaza:
- ansoa, hamsie, alose, hering, biban de mare, crap si boistean, murene, pagel (pandora comuna), pastrav, peste-pisica, pesti albi de apa dulce, pesti de apa sarata (plute, sardine, lumanarica), rosioara, macrou.
Pesti ce nu contin tiaminaza:
-pastrav de lac (salvelinus namaycush), pastrav trota (Oncorhynchus mykiss), stiuca (esox luxiu), somon de atlantic, somon-trota (salmo trutta), tipar, cambula, cod, seriola quinqueradiata, caine de mare.

Cainii au nevoie de un aport de Omega 3 cu biodisponibilitate ridicata pentru organismul lor. Nu e obligatoriu sa dati peste propiu-zis, il veti putea inlocui cu usurinta cu uleiul de peste.
ATENTIE!!!! A nu se confunda uleiul de peste cu uleiul de ficat de cod. Uleiul de ficat este foarte bogat in vitamina A, pentru cainii care au deja in alimentatie organe consumate frecvent, este periculoasa administrarea acestuia deoarece riscati un exces de vitamina A ce duce la diverse daune.
Nu se recomanda administrarea de ton sau pangasius, deoarece ca si toti pesti de talie mare, traiesc foarte mult in apa, acumuleaza multe metale grele, prin urmare sunt foarte poluati. De preferat pesti mici, bluefish foarte bogati in Omega 3.
